Cel mai mare organism de pe Pământ este devorat încetul cu încetul de cerbi

În Munții Wasatch din Statele Unite de Vest, pe versanții ce păzesc un lac alimentat de izvor, trăiește un organism gigantic. Acesta dă naștere unui ecosistem pe care plantele și animalele s-au bazat mai multe mii de ani. 

Seamănă cu o pădure compusă din copaci singulari cu scoarță albă și frunze mici care se leagănă de la vânt. Dar lucrurile nu stau chiar așa. Numele lui este „Pando” – denumirea latină pentru răspândire – și se întinde pe o suprafață de jumătate de kilometru pătrat.

• Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
• Imagini incredibile arată cum beau apă șerpii însetați

Întreaga suprafață este acoperită de 47.000 de tulpini identice din punct de vedere genetic. Acestea au luat naștere dintr-o rețea inter-conectată de rădăcini. Acest organism cântărește aproximativ 6000 de tone, fiind singurul cel mai mare organism de pe planetă.

„Pando”, cel mai mare organism de pe planetă

Cel mai mare organism de pe planetă este vechi de mii de ani, putând atinge chiar 14.000 de ani. Cu toate acestea, tulpinile individuale au o medie de viață de aproximativ 130 de ani. Ecosistemul său găzduiește 68 specii de plante și mai multe animale.

Întregul ecosistem se bazează pe tulpinile care trebuie să fie sănătoase și drepte. Cu toate că Pando este protejat de Garda Forestieră Națională din SUA, acesta este amenințat și de alți factori. Nu este vorba de oamenii care taie inconștient pentru profit, ci de altceva, indică IFLScience.

Cerbii mănâncă cei mai tineri „copaci”

Pășunatul excesiv al cerbilor și elanilor este una dintre cele mai mari probleme. Lupii și pumele țineau turmele sub control, însă odată cu reducerea numărului prădătorilor, cei din urmă au scăpat de sub control. Pando este locul în care cerbii și elanii se adună, motivul fiind siguranța pe care animalele o găsesc aici.

Atunci când copacii bătrâni mor sau se prăbușesc, lumina soarelui ajunge la sol și stimulează creșterea de noi tulpini clonale. Totuși, atunci când animalele le mănâncă vârfurile, acestea mor. De aceea, pe mari porțiuni din Pando există prea puțină regenerare.

Excepția este o zonă care a fost împrejmuită cu gard acum câteva decenii ca să poată fi îndepărtați copacii căzuți. Aria împrejmuită a exclus cerbii și elanii și regenerarea de tulpini clonale a luat avânt, densitatea oferindu-i denumirea de „grădină cu bambuși”.

Una dintre cele mai importante amenințări pentru Pando

Tulpinile bătrâne din Pando sunt corupte de boli ale plantelor. În timp ce aceste boli au apărut și au evoluat de milenii în grupuri de plopi, nu se știe care va fi efectul lor pe termen lung asupra ecosistemului, dată fiind regenerarea redusă și lista în creștere permanentă de alte presiuni asupra gigantului clonal.

Următorii 14.000 de ani

Pando are o capacitate de reziliență fantastică, supraviețuind schimbărilor climatice rapide. Această capacitate a fost dovedită chiar și atunci când  coloniștii europeni au ocupat zona. A trecut prin boli și incendii, dar cu toate acestea rămâne cel mai mare organism cunoscut de știință.

În ciuda temerilor, există speranța că oamenii de știință lucrează să afle tainele lui Pando. Mai mult, grupuri pentru conservarea mediului și pădurarii lucrează pentu protejarea tulpinilor și a ecosistemului asociat.

Un nou grup, intitulat „Prietenii lui Pando”, intenționează să popularizeze organismul prin virtualizarea sa, folosindu-se de filmarea sa în 360 de grade.

Ecosistemul lui Pando este atât de plin de viață încât temerile sunt justificate. În astfel de momente ne aducem aminte de animale, plante și ecosisteme pe care merită să le protejăm. În Pando, omenirea are șansa rară de a se ocupa de toate trei.

Vă mai recomandăm și:

Lamantinii mor de foame în ecosistemele afectate de criza climatică. Scene macabre descrise de cercetători

Un studiu susține că prăbușirea ecosistemelor oceanice ar putea devasta omenirea în următorii 25 de ani

Păsările din Pădurea Amazoniană se transformă din cauza schimbărilor climatice

O nouă descoperire în peștera Movile, ecosistemul unic în lume aflat pe teritoriul României. Cine este „Regele Peșterii”